STARA PLANINA - TURISTICKI VODIC

Stara planina ili Balkan pripada moćnom sistemu Balkanskih planina koje se pružaju od Crnog mora na istoku, pa sve do Vrške čuke na zapadu. Dužina ovog planinskog sistema iznosi 530 kilometara.

 

Ova planina predstavlja deo prostranog planinskog venca koji se naziva Karpatsko – balkanski planinski luk. U Srbiji se nalazi samo njegov manji zapadni deo. Kao morfološka celina omeđena je dolinama Belog i Trgoviškog Timoka, i Visočice, a na istoku je omeđena državnom granicom Srbije i Bugarske. U meridijanskom pravcu se pruža skoro 100 kilometara, dok u uporedničkom pravcu pružanja maksimalna dužina iznosi oko 30 kilometara (Pirotska kotlina-Srebrna glava).

 

Na severu masiv Stare planine počinje od obronaka Vrške čuke (692 m n.v.). Izrazitiji vrhovi su: Crnoglav (764 m n.v.), Babin nos (1108 m n.v.), Tresak (1000 m n.v.), Vetren (1330 m n.v.), Orlov kamen (1737 m n.v.), Sveti Nikola (vrh) (1380 m n.v.), Midžor (2169 m n.v.), Tri čuke (1937 m n.v.), Tupanar (1727 m n.v.), Srebrna glava (1933 m n.v.). Često se Staroj planini pripaja i Vidlič (1413 m n.v.) čiji planinski venac pripada gornjem Ponišavlju, ali s obzirom da ga od Visoka razdvaja samo uska dolina Visočice može se prihvatiti mišljenje da zajedno sa Starom planinom čini jedinstvenu morfološku i prirodnu celinu.

 

Najviša tačka Stare planine u Srbiji je vrh Midžor sa visinom od 2169 m n.v, a najniža tačka je na izlazu iz doline Prlitskog potoka (132 m n.v.). U Bugarskoj je najviši vrh Botev (2376 m n.v.).

 

U okviru planinskih klimatskih regiona na Staroj planini se mogu izdvojiti:

 

Prelazni ili subplaninski klimatski region na visinama između 600 i 1250 m n.v.

Pravi planinski klimatski region na visinama između 1250 i 1900 m n.v.

Visokoplaninski klimatski region na visinama iznad 1900 m n.v.

Pleistocena (virm 3) snežna granica na Staroj planini se nalazila na visini od oko 1700 m n.v.

 

STARA PLANINA

 

Stara planina ili Balkan (v Antičnostta na gr ъ cki Αίμος, Hemos; na latinski Haemus, Hemus) e planinska veriga v Evropa, namira щ a se na Balkanski я poluostrov, na ko я to poluostrov ъ t e kr ъ sten. T я stiga ot Iztočna S ъ rbi я do Černo more, kato po-gol я mata и ̀ čast se namira na teritori я ta na B ъ lgari я . Stara planina se prostira po c я lata d ъ lžina na B ъ lgari я i razdel я stranata na Severna i Ю žna B ъ lgari я . Na й -visoki я t и ̀ vr ъ h e Botev (2376 m).

 

P ъ rvenec ъ t na Stara planina, vr. Botev

Biloto na iztok, gledano ot vr. Ambarica

Izgled k ъ m Balkana ot Rozovata dolina prez я nuari

Vodopad ъ t Ra й skoto pr ъ skalo v Stara planina

Kra я t na Stara planina pri sre щ ata и ̀ s Černo more

Pogled ot Elenski я BalkanS ъ d ъ ržanie [skrivane]

Geografi я

Stara planina e edna ot četirite fizikogeografski oblasti na Staroplaninskata zona.

Relef ъ t e s g ъ nkov stroež.

Klimat ъ t e umerenokontinentalen s izkl ю čenie na na й -iztočnite časti, koito sa podloženi na prehodnokontinentalno vli я nie.

D я love

Stara planina se razdel я na tri d я la: zapaden, sreden i iztočen.

Zapadna Stara planina se prostira ot Belogradčiški я prohod na severozapad do Botevgradski(Arabakonaški) prohod na ю goiztok. Ima d ъ lžina 190 km. Na й -visok vr ъ h e Midžur (2168 m)

Sredna Stara planina se namira meždu Botevgradski (Arabakonaški) prohod i prohoda Vratnik. Ima d ъ lžina 207 km. V tozi d я l se namira i na й -visoki я t vr ъ h v planinata e vr ъ h Botev (2376 m). V nego sa razpoloženi Etropolska planina, Zlatiško-Tetevenska, Tro я nska, Kaloferska, Šipčenska, Trevnenska i Eleno-Tv ъ rdiška planina. Relef ъ t e silno razčlenen.

Iztočna Stara planina e s na й -malka nadmorska visočina. Prostira se meždu prohoda Vratnik i nos Emine (na Černo more) i ima d ъ lžina 155 km. Na й -visok vr ъ h e B ъ lgarka (1181 m). Balkan ъ t pot ъ va v moreto pri na й -krasivi я plaž po našeto kra й brežie Irakli.

Kulturni i prirodni zabeležitelnosti

Stara planina e čast ot Stote nacionalni turističeski obekta. Sred t я h sa obektite vr ъ h Botev, vr ъ h Šipka, s. Osenovlag - manastir "Sedemte prestola", naseleni mesta v blizost, kato Kotel, Žeravna, Sliven, Kazanl ъ k, Gabrovo, Boženci, Dr я novo, Tr я vna, Karlovo, Kalofer, Klisura, Sopot, Tro я nski manastir i dr. V planinata ima 20 vremenni (pres ъ hva щ i) i posto я nni ezera.

Turiz ъ m

Poradi izgradenata materialna baza, čisti я v ъ zduh i visokoplaninski я si harakter, Stara planina često e predpočitana cel za turiz ъ m. Ima desetki hiži, izgradeni v planinata.

Istori я

Balkan ъ t e gr ъ bnak ъ t na B ъ lgari я . Prez 9 vek kan Krum napada vizanti й skata vo й ska na 26 ю li 811 g. pri V ъ rbiški я prohod v Iztočna Stara planina. Imperator ъ t e plenen i posečen v krakata na kana, a ot čerepa mu to й zapov я dva da naprav я t okovana s ъ s srebro čaša, ot ko я to pie nazdravica. Po tozi način, spored prab ъ lgarskite v я rvani я , to й si prisvo я va orendata (silata) na ubiti я vrag. Tazi izkl ю čitelna pobeda osigur я va na B ъ lgari я nadmo щ ie nad Ю goiztočna Evropa za mnogo vekove napred.

V Balkana se s ъ stoi i drugo veliko sraženie - bitkata pri vr ъ h Šipka za osvoboždenie na B ъ lgari я ot tursko robstvo. Togava S ю le й man paša pravi posleden neuspešen opit da prevzeme Šipčenski я prohod i da otkrie p ъ t я k ъ m obsadeni я Pleven.

BALKAN MOUNTAINS

The Balkan mountain range (Bulgarian and Serbian: Стара планина, Stara planina, "Old Mountain") is an extension of the Carpathian mountain range, separated from it by the Danube River.

The Balkan range runs 560 km from the Vrashka Chuka Peak on the border between Bulgaria and eastern Serbia eastward through central Bulgaria to Cape Emine on the Black Sea. The highest peaks of the Stara planina are in central Bulgaria. The highest peak is Botev (2,376 m), located in the Central Balkan National Park (established 1991). The mountain gives the name of the Balkan Peninsula. Stara Planina played an enormous role in the History of Bulgaria and the development of the Bulgarian nation and people.

In earlier times the mountains were known as the Haemus Mons. Scholars consider that Haemus (Greek 'Aimos) is derived from an unattested Thracian word *saimon, meaning 'mountain range'.

Stara Planina is remarkable for its flora and fauna. Edelweiss grows there in the region of Koziata stena.

 

Geography

Stara Planina, Rhodope, Rila and Pirin Mountains
View from Ray Resthouse towards the Central Balkan Mountains. The Raysko Praskalo waterfall is in the middle.
The Iskar River passing through the mountains in a gorge
The Kozya Stena ReserveIn geological term Stara Plania is a young mountain. It is part of the Alp-Himalayan chain which stretches across most of Europe and Asia. It can be divided into two parts: the main Balkan Chain and the Pre-Balkan which follows the main chain to the north.

Passes
The mountain is cross by 20 passes and 2 gorges. There are paved roads crossing Stara Planina at the following passes (listed from west to east):

Petrohan Pass: Sofia - Montana
Iskar Gorge (Iskarski prolom ): Sofia - Vratsa (also railroad)
Vitinya Pass: Hemus motorway (A2), Sofia - Botevgrad
Beklemeto Pass: Troyan - Karnare
Shipka Pass: Gabrovo - Kazanlak (also railroad)
Pass of the Republic (Prohod na republikata): Veliko Tarnovo - Gurkovo
Vratnik Pass: Elena - Sliven
Kotel Pass (Kotlenski prohod): Kotel - Petolachka (Pentagram) crossroads
Varbitsa Pass (Varbishki prohod): Shumen - Petolachka crossroads
Rish Pass (Rishki prohod): Shumen - Karnobat
Luda Kamchiya Gorge (Ludokamchiyski prolom): Dalgopol - Karnobat (also railroad)
Dyulino Pass (Dyulinski prohod): Varna - Aitos
Obzor Pass (Obzorski prohod): Varna - Burgas, future Cherno More motorway (A3)

Peaks
Botev Peak 2,376 m (named after Hristo Botev)
Midzhur 2,169 m is the highest peak in Central Serbia
Vezhen
Kom
Buzludzha
Levski (named after Vasil Levski)

History
Stara Planina has a significant and very special place in the history of Bulgaria from its very foundation in 681. It was a natural fortress of the Bulgarian Empire for centuries and formed an effective barrier to Moesia where most of the Medieval capitals were located. The Balkan mountains were the site of numerous battles between the Bulgarian and the Byzantine Empires including the Battle of the Rishki Pass (759), Battle of the Varbitsa Pass (811), Battle of Tryavna (1190) and many others. In the battle of the Varbitsa Pass Khan Krum decisively defeated an enormous Byzantine army killing Emperor Nikephoros I. For many centuries the Byzantines feared that mountain and on several occasions Byzantine armies had pulled back only on the news of approaching Stara Planina.

During the Ottoman rule many haiduks found refuge in Stara Planina. Close to the highest summit, the Botev Peak, is Kalofer, the birth place of Hristo Botev, a Bulgarian poet and national hero who died in the Western Stara Planina near Vratsa in 1876 in the struggle against the Ottoman Empire. Also close to Botev peak is the Shipka Pass, the scene of the four battles in Russo-Turkish War, 1877-78 which ended Turkish rule in the Balkans. Close to the pass in the village of Shipka there is a Russian Orthodox church, built to commemorate Russian and Bulgarian bravery during pass defense.

 

Balkangebirge


Das Balkangebirge durchzieht Bulgarien von Ost nach West und teilweise auch Serbien.
Balkangebirge in Bulgarien und SerbienDas Balkangebirge (kurz Balkan, bulg. Стара планина/Stara planina; in der Antike lat. Haemus; griech. Αίμος; thrakisch Haimos) ist ein tertiäres Faltengebirge in Südosteuropa, dessen Hauptkamm im heutigen Bulgarien liegt. Im Westen bildet der bis zu 2.169 m (Midžor) hohe Westbalkan (westliche Stara Planina) die natürliche Grenze zwischen Serbien und Bulgarien.

Geographie [Bearbeiten]Das Balkangebirge ist etwa 600 km lang, verläuft in westöstlicher Richtung und ist nach Süden hin steil abfallend. Das Gebirge mit abgerundeten Bergformen wird von vielen Pässen überquert, von denen der Schipkapass der bedeutendste ist. Außerdem wird es von mehreren Durchbruchstälern durchschnitten, von denen das des Iskâr am mächtigsten ist. Höchster Gipfel ist der Botew (2.376 m).

Wirtschaft [Bearbeiten]In den höheren Lagen wird vorwiegend Schafzucht und in den Laubwäldern Forstwirtschaft betrieben. In den fruchtbaren Tälern herrscht Ackerbau vor. Außerdem befinden sich in der Region bedeutende Steinkohlevorkommen.

Name [Bearbeiten]In der Antike wurde das Balkangebirge Hemus genannt. Die Türken gaben dem Bergzug den Namen Balkan, die Bulgaren und Serben nennen ihn heute Stara Planina („altes Gebirge“, bulgarisch/serbisch Стара планина), wobei im Bulgarischen die Bezeichnung Balkan/Балкан parallel in Gebrauch ist.

Der Begriff Balkan kommt aus dem Türkischen und bedeutet „Gebirge“ oder „Bergwald“. Zwischen dem 14. und dem 17. Jahrhundert haben die Türken das Gebiet schrittweise unter ihre Kontrolle gebracht und waren ungefähr bis zum Ende des 19. Jahrhunderts dort die vorherrschende Macht.

Der lateinische Name Haemus (bulg. Хемус) war Namensgeber für die bulgarische Fluglinie Hemus Air (bulg. Хемус Ер) und für die Mondlandschaft Montes Haemus (Hemus-Berge).

Stara Planina heißt auch der höchste bulgarische Verdienstorden, der an Ausländer verliehen wird.

 

 

GRAND BALKAN

Le Grand Balkan (en bulgare : Стара планина, Stara planina, soit « vieille montagne »), est une chaîne montagneuse des Balkans située en Bulgarie, orientée est-ouest et traversant tout le centre du pays, de la mer Noire jusqu'à la frontière occidentale. Elle a été connue sous les noms d'Aémon (grec) et dHemus (latin). Son point culminant est le pic Botev (2 376 m).

 

MONTI BALCANI

I Monti Balcani (Stara Planina) sono delle montagne situate nella parte centrale della Penisola Balcanica tra Bulgaria e Serbia. La cima più alta è il monte "Botev" con 2.376 metri. I Balcani sono costituiti da vari massicci e gruppi che giungono fino al Mar Nero: Alpi Dinariche (Croazia, Bosnia, Serbia e Montenegro), Monti del Pindo e del Parnaso (Grecia), Monti Rodopi e Balcani veri e propri (Bulgaria). In genere hanno forme accidentate, con cime che superano i 2000 m.

MUNTII BALCANI

Lanţul muntos al Balcanilor (bulgară: Стара планина, Stara Planina; sârbă: Stara Planina, "Muntele Vechi") este o extensie a lanţului muntos al Carpaţilor, separat de aceştia de fluviul Dunăre.

Lanţul muntos se întinde pe 560 km din estul Serbiei către est prin Bulgaria centrală către Capul Emine la Marea Neagră.

Cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică este Musala din Munţii Rila în apropiere de Sofia cu 2 925 m, urmat îndeaproape de Muntele Olimp din Grecia şi de Vihren (Munţii Pirin).

Cele mai înalte vârfuri din Stara Planina în sine sunt localizate în Bulgaria centrală. Cel mai înalt este Vârful Botev (2 376 m), aflat în Parcul Naţional Central al Balcanilor (constituit în 1991).

În apropiere este Kalofer, locul de naştere al lui Hristo Botev, un poet bulgar şi erou naţional care a murit la Vraţa în vestul Starei Planina în 1876 în luptele împotriva Imperiului Otoman. În apropiere de piscul Botev se află pasul Şipca, locul unde s-au dat patru bătălii în războiul ruso-turc (1877-78) care a consfinţit încheierea dominaţiei turceşti asupra Balcanilor. În apropiere de pas, în satul Şipca, se află o biserică ortodoxă rusă, construită pentru comemorarea curajului bulgarilor în timpul apărării pasului.

Stara Planina este remarcabilă pentru flora şi fauna sa. Floare de colţ creşte aici, în regiunea Koziata stena.

În trecut, munţii erau numiţi Haemus Mons. Istoricii consideră Haemus (greacă 'Aimos) un cuvânt derivat dintr-un cuvânt trac neatestat *saimon, însemnând 'lanţ muntos'.

Piscuri
Vârful Botev 2,376 m (numit după Hristo Botev)
Vejen
Kom
Buzlugea
Levski (numit după Vasil Levski)